Colectivul de redactie http://darksideofhumanity.darksideoftheworld.darksideofthefridge.darksideofnatosummit.darksideofthebrain.darksideofmacdonalds.darksideofthebrain.nimic.darabsolutnimic.org
a tinut neaparat sa salute una dintre cele mai fidele cititoare ale blogului de la infiintare incoace. Nimeni, dar absolut nimeni, nu a mai repetat performanta de a da 4(patru) comentarii catre acest site/blog/sau ce o fi care sa nu poata fi incadrate ca Spam sau aberatii la betie a unor persoane deprimate in pragul sinuciderii(pe care noi, desigur, in goana dupa senzational, i-am incurajat) lipsite de noima, subiect, sau macar cuvinte valabile in Romana sau oricare limba.
Ca tot vorbeam de spam, tinem sa precizam ca din motive care nu au nici o legatura cu erorile umane ce se practica la greu in redactie, comentariile dumneavoastra au avut incadrarea juridica de Spam, care se pedepseste cu mototolirea mesajului si stocarea acestuia intr-un ungher intunecat al Wordpressului.
Banuim ca de vina este chiar blogul in sine, care are o puternica aversiune fata de cititori, trafic, bandwith, si alte chestii Seo 5 in 1.
Nu ne mai amintim exact care este motivul pentru care scriem, dar parca, parca doream sa va dam niste lamuriri asupra unor nelamuriri.

• In fine, cainele este viu, a fost schimbat contra unei felii de salam prajite la toaster (apropo, daca va suna tentant putem face schimb de retete, stiti vreuna de prajitura dietetica?). Dupa aflarea vestii ca va fii gratiat a devenit isteric si a trebuit spanzurat cu fiberlinkul de lustra. Dar nu va speriati inca mai misca. Inca….
• Cacofonia, trebuie sa recunoastem ne-a dat batai de cap, dar dupa ce am facut cateva cercetari de teren, am descoperit semnificatia sa, puternic inradacinata in nihilismul Nietzscheian, cu influente din Kant, Sartre, Kierkegaard, dar mai ales din Shopenhauer…
• Nu obisnuim sa dam beri, ci sa le primim. Asteptam sugestii irezistibile.
• Nu stim cine s-a trezit cu fata la cearceaf, pentru ca in redactie nu avem decat un singur pat de campanie, si ala il folosim ca sa stocam editiile nevandute si intoarse.Le folosim ca sa presam flori, frunze
• Borcanul de disperare sper ca face referire la damigeana de muraturi expirata de ceva luni si a carui miros ne-a adus intradevar la disperare.
• Hot chicks sunt intradevar niste bunaciuni, sunt cumva de la KFC?
• Si in final tinem sa precizam ca NEURONII NU MOR NICIODATA! parafrazand autocolantele militante de pe ziduri in onoarea 89decembristilor.

Acestea fiind zise, va multumim ca existati si ca, datorita dumneavoastra nu mai suntem nevoiti, pentru a avea trafic, sa ne citim singuri articolele.
Colectivul de redactie

Popularity: 34% [?]

Sufoca-ma. Nu ma lasa sa respir, inconjoara-ma cu betoane, ineaca-ma in noroi. Impartaseste-mi din mizeria ta morala, claxoneaza-ma insistent si injura-ma. Serveste-mi cate o picatura din incultura si limitarea ta. Da asta ar fi perfect. Sa ma balacesc in prostia ta omniprezenta.

Zgarie-mi urechile cu zgomotele pe care le numesti muzica, polueaza-mi mintea cu programele tale execrabile. Transforma literatura intr-un kitch si umple poezia cu obscenitati si aberatii. Si nu uita sa imi arati cum arzi cartile si calci in picioare cultura.

Nu ma lasa sa ma exprim, cenzureaza-ma, serge-mi ideileArata-mi nevoiasi murind de foame si Bogatasi lafaindu-se in averi pe care nici nu le pot percepe. Vinde-mi vise care nu mi se vor implini niciodata. Fabrica-mi sperante desarte. Fa-ma sa traiesc in propria fictiune.

Distruge-mi idealuirle, distruge-mi personalitatea, distruge tot ceea ce ma reprezinta.

Si cu toate astea, continua sa crezi ca ma faci fericit..

Popularity: 46% [?]

Ieri am fost la Gradina Botanica. Nu ma intrebati ce am vazut, ca nu era nimic de vazut, deabia a trecut iarna, asa ca nu sunt decat vreo doua branduse obosite si alea. Dar a fost dorinta expresa a Simonei sa facem o plimbare pana acolo si sincer, nu mi-a parut rau. Asta in primul rand pentru ca nu vezi golanimea si porcimea umana din restul parcurilor. Asta si datorita biletului de 5lei in caz ca esti om normal, si 2lei daca esti student. Deobicei sunt mamici cu bebei si mosuleti cu stare ce isi permit investitia. Asa ca poti sa faci linistit o plimbare romantica, numai ca…

Numai ca exista o fabrica. Sau uzina, sau ce o fi aia. Chiar in spatele gradinii. E frumoasa, mare, are multe furnale si cosuri inalte si scoate un fum gros si cenusiu cu o profunda mireasma de petrol. Are si bancute in fata, pe care stau bunicute cu nepotei. Si asta da o savoare distincta unei plimbari cu iubita, in timp ce admiri, copacei endemici, si floricele unice in tara sa auzi un huruit specific si mirosul dulceag al florilor de primavara imbinandu-se armonios cu cel de gaze arse.

Si uite asa inca una dintre putinele atractii ale Bucurestiului si probabil ultimul coltisor de natura din hatisul de betoane se gaseste sufocat de mareata industrializare poluanta a epocii moderne.

Popularity: 30% [?]

Ma uitam aseara la proteveu, la stiri, la un reportaj pe tema iminentului examen de bacalaureat. Sigur nu s-a putut sa nu imi amintesc faptul ca mare parte din bloggerii Romaniei sunt a XII-a asa ca am dat o tura sa vad care sunt parerile.

Sigur, nici nu ma asteptam la urale, scandari pro-minister sau rugaciuni pentru Adomnitei, dar ceea ce mi-a fost dat sa vad, m-a pus pe ganduri. Cu mic cu mare, toti tipau ca din gura de sarpe, cum o sa fie ei mandrii muncitori necalificati, fara bac la activ. Am pus manuta si am tras si eu niste subiecte, aleatoriu…si…

…si gata. M-am uitat la el si l-am sters. Era Matematica si nici macar nu stiam cum sa-l incep. S-ar putea pune pe seama faptului ca a trecut un an de cand am dat examinul, dar nu se poate. Pentru ca sunt la Constructii, si fac N’spe mii de feluri de matematici si fizici, care mai de care mai trasnite..

Deci nu se poate trage decat o singura concluzie…Aceeasi ca in fiecare an: nimeni nu se gandeste la astia micii si la capacitatea lor, ci la interesul, vezi Doamne, de a selecta doar crema. Care crema se pierde in marea masa de spuma hidrofila formata din ratati descurcareti, care vor ajunge la facultati de elita, vor forma viitoarea generatie de lideri, si vor accelera evolutia tarii pe panta descendenta a prapastiei.

M-a amuzat argumentul dat de minister:

Daca anul trecut erau patru subiecte al caror grad de dificiltate crestea gradat, anul acesta sunt doar trei subiecte ma dificile

Perfect. De ce nu le dai un singur subiect de olimpiada internationala si gata? Ba chiar spuneau plini de atitudine ca nu vor ceda in fata presiunilor elevilor:) adica dupa ce ca sunt prosti mai sunt si tari pe pozitie. O sa realizeze ca au gresit deabia dupa ce promovabilitatea va fi sub 5%. Si atunci isi vor cere public scuze si vor declara ca nu pot schimba nimic, poate la anul.

In fine, dragi copii, va urez succes. Imi pare foarte rau pentru voi, dar trebuie sa intelegeti ca nu prea puteti lupta contra valului la noi in tara. Singura sansa este sa va lasati in voia lui, deocamdata, pana va duce la mal. Si apoi fugiti cat mai departe.

P.S. S-a lamurit toata lumea ca si ministrul asta e incompetent? Daca nu, asteptati pana la vara.

Popularity: 55% [?]

*fotografii de Tibi Lupea

La inceput, am fost fascinat de Bucuresti.

Ma fascina marea de oameni care se revarsa pe strazi, care te inghitea si te facea sa te simti mic si neinsemnat, care te facea sa te pierzi de tine insuti si de tinta pe care o aveai in minte. Ma fascina indiferenta ce plana asupra fiecarui trecator, distanta si aroganta cu care erai privit in treacat la metrou, sau zambetele retinute si pline de superioritate la auzul accentului moldovenesc. Ma fascinau cladirile impunatoare, cu arhitectura greoaie, ce te dominau cu prezenta lor masiva. Ma fascina traficul nebun, care se amesteca cu mirosul intepator de gaze arse si cu sunetul sfasietor al claxoanelor folosite excesiv. Ma fascina viata trepidanta ce pulsa in venele Orasului si senzatia a durat cativa ani. Era si normal. Eram un copil in pragul adolescentei, proaspat venit dintr-un orasel de provincie cu idealuri mici si vise pipernicite.

Apoi am urat Bucurestiul…

Atunci cind am realizat mizeria ce invaluia Metropola. Am vazut-o reflectandu-se in fiecare balta de pe trotuar in care un bocanc pasea cu nesimtire improscand noroi in toate partile. Am vazut-o din ce in ce mai clar pe buzele oamenilor care deschideau gura sa-mi vorbeasca si in mintile celor care ma invatau si ma educau la scoala. Am vazut-o trecand in tromba pe rosu, starnind nori de praf in sufletul meu.

Am inceput sa inteleg ca asta este adevarata fata a Orasului: manjita de comportamentul locuitorilor. Si ca in acele cladiri frumoase, traiesc oameni.

Apoi am acceptat Bucurestiul.

In cele din urma, m-am resemnat. M-am integrat incercand sa pastrez urma ratiune, caci altfel stiu ca m-ar acapara. Am invatat sa convietuim. El imi da doza de tragedie urbana zilnica, eu traiesc in El facandu-l sa prospere si sa se propage. Bucurestiul in sine este un organism parazit.

Popularity: 49% [?]