Jos Rutina! (manifest)
Vad zilnic aceleasi figuri, bat zilnic aceleasi drumuri, intalnesc zilnic aceiasi oameni, vizitez zilnic aceleasi locuri, stau zilnic la aceleasi cozi, ma inghesuiesc zilnic in aceleasi metrouri imbacsite. Zilnic imi urmez cuminte rutina. Sunt docil, nu ma revolt, ma comport exemplar, ca o oita in turma sa. Nu asa ne invata si Isus? Sa fim niste oi proaste ce-si urmeaza tamp, ciobanul? Deci ma incadrez in tiparele banalului. Traiesc democratia perfecta: toti suntem egali intru prostia noastra. Acum fii sincer, nu-i asa ca la fel esti si tu? Si ca niciodata nu ti-ai pus astfel problema? Ca totul a devenit un reflex? Ca te refugiezi in universul tau cladit din amintiri, vise prostesti si aspiratii absurde, in timp ce corpul tau stie unde trebuie sa ajungi, cand, ba chiar se opreste singur la cate un chiosc atunci cand are nevoie, plateste singur, timp in care tu esti absent? Percepi, observi si incerci sa scapi. Negarea realitatii a devenit o necesitate, o ultima tactica de autoprotectie a ratiunii impotriva rutinizarii inevitabile…Ar trebui sa te gandesti bine la asta si la tinzi sa devii. Nu pretinde ca tu esti impotriva curentului, pentru ca nu e asa. Toti suntem niste robotei ce functioneaza la capacitate maxima, angrenati intr-un mecanism urias care depinde de noi, in timp ce si noi depindem de el. Deci gandeste-te ca incet incet devii una cu societatea si iti pierzi identitatea ca om, ca fiinta rationala. Nimeni nu are nevoie de tine sa gandesti,are nevoie sa tragi la jug, sa prestezi munca primara, care te epuizeza fizic si psihic.
Asa ca macar astazi, ia o pauza. Fii altfel. Fa ceva diferit, indiferent ca inseamna sa porti negru in loc de alb, sa iti inchizi telefonul in loc sa ramai prins in discutii interminabile, sau sa pleci cu 2 minute mai tarziu de acasa. Important e sa constientizezi banalitatea vietii si sa lupti impotriva ei. Nu lasa rutina sa te acapareze si sa te degradeze ca om…
Popularity: 18% [?]
3. February 2008 at 17:06
Bunul si curatul nostru aer (nascut din rutina sau, dintr-un mod catolic de existenta), ne poate oferii siguranta si iluzia continuitatii dar, cu timpul, devenim constienti de propria noastra incatusare.
Fiecare fapta, cuvant, gest (ma refer la individ) se pot repeta, la nesfarsit. Adevaratul infern este atunci cand constientizezi ca, in toata existenta ta, urmezi doar niste drumuri bine-batatorite. Cuvintele noastre au mai fost folosite, de nenumarate ori, in nenumarate situatii, aceleasi sentimente au zguduit alte suflete, ceea ce consideram noi drept comoara sufletului nostru…..este si in posesia altora
Acesta este singura rutina devastatoare, sa-ti constientizezi lipsa unicitatii