Prologul unei vieti mohorate
E luni.una din acele zi nefaste in care trebuie sa te trezesti de dimineata ca sa nu ajungi nicaieri. In cazul meu ora 6, destinatia CFDP(n.a.:cai ferate drumuri poduri…neimportant,e o facultate), pe un frig care l-ar face si pe mos Craciun sa-si ia renii in brate si sa se puna pe hibernat, pe o bezna mai sinistra ca pana de curent de vineri, si cu un chef cat zaharul din lamaie.
Nu intru in detaliile epopeicei mele treziri, cert este ca, sfidandu-mi instinctul de conservare ies afara. Acum inteleg ce sentimente incearca puiul din congelator sau inghetata pe bat, dar nu am ce face,datoria ma cheama. Imi pun manusile,fularul si-mi incep expeditia arctica. Romaneste,caut un vinovat pentru gerul asta..Guvernul nu are nici o implicatie, Basescu nici atat..poate primaria..Dezamagit iutesc pasul spre metrou.Nici cainii vagabonzi nu merg pe strada la ora asta; doar studentii. Pe drum o revista pentru adulti din geamul unui chiosc de ziare pus in mijlocul trotuarului imi atrage atentia printr-un titlu sugestiv “Femeia si temperatura”.. totul are tendinta sa sune cinic la ora asta.
Metrou Tineretului. Caldura pe care o emana este a 9a minune a lumii(a 8a e marirea de salariu). Asta pana realizezi ca ti-a expirat abonamentul si asttfel banii cu care puteai sa-ti iei de mancare ii vei da pe cartela. Fireste, facultatea nu,ti plateste transportul, mai nou, culmea penibilitatii nu deconteaza decat Ratbul. Incep sa cred ca au un plan diabolic de casapire in masa a studentilor.Adica sa vedem: sunt student sarac din fundul Capitalei. Trebuie sa-mi iau abonament de Ratb cu o reducere de 50%; apoi sa fac in fiecare zi cate…3-4 ore in traficul din Bucuresti si eventual sa mai si fiu atent la cursuri.Drept rasplata imi deconteaza abonamentul:) Cum pot trai aia in facultatile din Finlanda cu 300 de euro alocatie pe luna?
Vine metroul in care ma ingramadesc impreuna cu o adunatura pestrita de oameni. In fata mea un tip cu o figura inteligenta rau citeste consternat Libertatea: Vantu terorizat de muste, sau ceva in genul asta. -Eu sunt terorizat de molii si nu scrie nimeni un articol despre asta. Imi si imaginez stirea la proteve: Tu stii ce mai face copilul tau? se lupta cu moliile(asta cand nu ingheata de frig in drum spre facultate)-. Alaturi, pe banca pentru handicapati sta sugestiv un luptator din ala antitero de la scorseze, de misuna prin metrou chipurile sa mentina ordinea. Cel de fata cel putin e atat de slab incat singura lui sansa de a aplana un conflict e sa te sperii cat de costeliv e si sa lesini. Cu cat ne apropiem de Victoriei imbranceala se accentueaza. Daca ai noroc reusesti sa cobori treci pe partea cealalta si iti iei portia a doua de imbranceala spre Stefan cel Mare. De fapt daca treci de scari esti salvat… Legendele povestesc despre cate 15min petrecute pe trepte..Eu pot confirma doar 5min. In fine, ma aliniez alaturi de tot felul de muncitori ce emana miasme indoielnice, lipit si strivit de geamul usii, visand la vremurile cand singura problema a mersului cu metroul era mirosul de transpiratie(ce timpuri fericite dom’le, ce timpuri…)
Stefan cel Mare. toti calatorii se revarsa spre iesiri, eu rasuflu usurat, multumesc zeului personal ca am mai supravietuit o zi si ma intalnesc cu un coleg care are obiceiul de a rezuma orice situatie in cel mai adevarat mod cu putinta: “fuckin’ shit! That stinks!” Marsul fortat spre facultate nu aduce nimic spectaculos,decat mult noroi si 100m-garduri dupa autobuz.
7.30.Ajungem la facultate. Femeia de serviciu ne da afara pt ca are de spalat si sa nu facem urme. Ce o fi facut de la 6, numai ea stie.In curte ne intampina dand din coada,zgribulit,cainele facultatii, al carui nume incepe cu T.Incerc sa-i fac niste poze, dar nu sta.Celebritatea nu tine de cald.
Incheiere. eu:”Bai frate ce frig e,draq!”
el:”Da frate e frig rrrrrrrrrau! That stinks!”
Epilogul unei dimineti afurisite. Frigul de luni dimineata este prologul unei vieti inutile construita din dezamagiri.Resemnarea pare sa fi ramas singura metoda de a rezista unei realitati infecte si demoralizante care nu face altceva decat sa ne deprime si sa ne afunde si mai rau in tragedia vietii cotidiene. Micile bucurii ale vietii nu mai au nici un farmec atunci cand sunt depasite si acoperite de griji.Sa zambesti nu mai e la moda in Romania…
Popularity: 8% [?]